După 20 de ani de la căderea comunismului, presa externă încă nu scapă ocazia când vorbeşte despre România să aducă aminte de câteva etichete: România este fie ţara care l-a executat pe dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu, fie una dintre cele mai sărace ţări din Europa, fie membra UE situată pe ultimul loc în indicele corupţiei al Transparency International, alături de Grecia şi Bulgaria. Să recapitulăm rapid: deci, suntem săracii care şi-au executat dictatorul ca să vină vechea gardă în locul lui şi să poată întări corupţia, ca să fie ţara pe loc fruntaş măcar la ceva: la corupţie, dacă pentru altceva trebuie muncit cam mult. Am scris că ţara e pe ultimul loc? Depinde cum vezi situaţia - de fapt, noi suntem fruntaşi la mită, şpagă, şperţ, ciubuc şi bacşiş. În stilul poate dulce românesc, ai putea spune "ete, şi ce dacă? Ce, ăia mari iau şpagă, nu contează dacă dau şi eu şpagă naşului 10 lei până la Sinaia, că ăia iau miliarde". Păi, asta zic şi eu, nu contează şpaga dată naşului în tren, şpaga dată ospătarului să nu îţi scuipe în ciorbă sau şpaga dată pădurarului ca să îţi aducă un camion de lemne mai ieftine. Şi cred că nici ăia de la Transparency International, sau ăia din Comisia Europeană, nu se refereau la altceva decât la cazurile grave de corupţie. Ai putea spune "Ei, şi ce mă interesează, atunci, pe mine?". Păi, tocmai asta e problema: tu i-ai pus pe cei mari să fie corupţi, tu i-ai votat, tu i-ai re-revotat. Tu le-ai deschis accesul la puterea de a fi corupţi, la fel cum au făcut şi alţi balcanici, la sud de noi, de s-au trezit că li se taie fondurile, de corupţi ce sunt. Mă refer la fondurile pre-aderare, şi nu am spus din greşeală că România este o ţară balcanică: am vrut să mă leg de modul în care mai este prezentată România în presa externă - o ţară balcanică. De ce? Poate pentru că se face legătura cu corupţia de la sud de noi, care acolo a avut repercusiuni (deocamdată) mai mari decât la noi. Dar, dacă o să mai mergeţi la vot, poate că o să se supere şi pe noi tăticu' Barroso şi o să zică "măi copii, da' voi sunteţi chiar nesimţiţi! Vă dau bani, alocaţie, ştiu că mai furaţi, că mai băgaţi mânuţele şi în geanta maică-ti, dar chiar aşa... pe faţă?! Şi tot nu vreţi să spuneţi cine fură, măi copii! Ia că nu vă mai dau eu nici alocaţie, să văd ce bani mai ascundeţi dup-aia".
Dacă nu participi la vot, la opţiunea colectivă, nu ai dreptul moral să te plângi că ţara merge cu spatele. Asta e o altă lungă discuţie. Dar problema e că românii, când votează, votează cu stomacul, în cel mai bun caz, nu cu creierul... De aia spun că, dacă te mai duci la vot, o să avem parte de aceiaşi care ne-au furat mereu şi despre care tu rămâi tâmpit, pentru că îţi promit şi ţie o ciorbă, acolo (în multe cazuri la propriu). Acum câţiva ani se agăţa pe litoral cu replica "mâncăm o ciorbă?", tocmai pentru că fetele apreciau că aud o altfel de replică, mai ales dacă aveau simţul umorului, decât veşnica "bei ceva?" sau "bem şi noi o cafea?". Se pare că românii nu au simţul umorului când vine vorba de foame, că după 20 de ani trebuie să le umpli maţul, ca să fii tu sătul după aia. Pomeni electorale se vor vedea mereu, dar cred că mai gravă e umplerea maţului cu promisiuni. O să vă mărim pensiile, o să vă creştem salariile, o să sprijinim Sănătatea, Învăţământul, dar o să mai susţinem şi reformele impuse de FMI. Adică noi o să vă umplem maţele luându-vă şi bucatele, că degeaba în engleză există expresia "Nu poţi să ai prăjitura şi să o şi mănânci" ("You can't have your cake and eat it").
Ce dacă în presa externă se vorbeşte despre implicarea lui Adrian Năstase în cazurile grave de corupţie BAE Systems? Presa noastră a fost ocupată să îl întrebe de Zambaccian şi de mătuşica Tamara. A primit vreun milion de dolari de la ea, sau aşa ceva... Păi, presa externă vorbeşte despre sume colosale de bani în toate cazurile de corupţie legate de BAE Systems, în care este implicat, printre alţii, şi fostul premier român, deci presa română vrea să îmi spună că 1 milion de dolari este altceva decât un mizilic, pentru Năstase?!? De ce am adus vorba de asta? Pentru că românii sunt cei care l-au votat în proporţie destul de mare pe liderul unui partid despre care presa externă subliniază că are adânci rădăcini în comunismul dinainte de 1989, iar alături de el sunt Iliescu (despre care nici nu mai are rost să spunem aici ceva, că nu ne ajung nici zece articole) şi Adrian Năstase (despre care am zis deja ceva, cred eu, destul de important, mai ales pentru cine ştie să citească şi mai... printre rânduri). Important e că PSD ne promite mai multe decât alte partide. Nu contează cum sunt ei. Important e să mâncăm promisiuni. Nu contează nici întârzierea reformelor în aproape 20 de ani, nu contează nici că PSD are şanse mai mari să formeze un guvern decât alte partide, dar şanse mai mici să facă ceva cu guvernul ăla (mă refer iar la reforme, deşi te-am plictisit deja cu cuvântul ăsta).
Noi nu avem o orientare politică. Nu suntem de dreapta, de centru, de stânga. Stomacul e, în definitiv, unde vrea el, nu? Liberalii, spre exemplu, au declarat că îl vor susţine în al doilea tur de scrutin pe Geoană, care e social-democrat. Deci, dreapta va da noroc cu stânga, dar asta e ceva obişnuit la noi, pentru că niciunul dintre partide nu ştie măcar ce înseamnă stânga sau dreapta. Rezultatul nu va fi un partid sau o conducere de centru, ci un talmeş-balmeş, în care corupţia va continua să fie nederanjată iar stomacul va rămâne gol, deşi am mestecat noi nişte gumă înainte, cât să ne facem foamea mai mare cu speranţa că ar fi friptură. Adică va exita aceeaşi Românie, frumoasă dar... veşnic populată.
Să mai spun ceva şi despre Băsescu? E ca şi când aş spune despre Iliescu - nu m-aş încadra în două-trei pagini, ci în sute de articole. Nu am vrut să mă leg aici de cineva anume. Toţi sunt o apă şi-un pământ. Poate mă întrebi de ce nu propun eu o soluţie. Păi, eu nu trebuie să îţi spun pe cine să votezi. Dar, ca jurnalist şi, în primul rând, ca şi comentator, pot să îţi spun pe cine n-ar trebui: adică pe oricine din actuala clasă politică.
Nu mă crezi? E bine! Ăsta era demersul acestui comentariu: deschide ochii. Sau, mai pe larg, caută pe google BAE Systems, caută părerile Reuters, Associated Press, "I-aş sugera mai bine să-mi numere ouăle", Transparency Internaţional, corupţia în Bulgaria, corupţia în România, învaţă să vezi dincolo de grădina ta şi, dacă îmi mai dai idei bune de alte mici picanterii, dau o bere.
Răzvan Conţeanu
luni, 30 noiembrie 2009
marți, 27 ianuarie 2009
luni, 19 ianuarie 2009
Preludiul
amurg, soarele rosiatic inca acoperea cerul, admiram particulele de praf cum pluteau in aer in razele soarelui ce strabateau prisma geamului, abia incheiasem o lupta cu pernele. acum stateam amandoi intisi in pat si priveam razele de lumina, cum umpleau camera.
o privesc, era o fiinta atat de gratioasa, roscata tunsa scurt, ochii negrii, si pielea-i precum spuma laptelui. corpul i se prelungea in pat precum cursul lin a unui izvor de munte primavara.
o sarut, ma imbratiseaza si ma musca de lobul urechii usor, o privesc in ochi. ochii ii sraluceau precum doua pietre de onix, era fericita.
o sarut pe gat, corpul i se arcuieste usor, incep sa urc cu acel sarut spre urechea sa, isi infige unghile in spatele meu, o musc usor de lob si apoi cobor pe gatincet si ma indrept spre pieptul ei, imi zabeste, stia c o asteapta, ma trage si ma saruta cu foc, incep sa o sarut usor pe piept, ma zgaria usor cu ale sale unghii pe spate, stia ca iubesc asta, cobor cu saruturile printre sanii ei ce imi samanau cu mere apetisante, desi vroiam sa le gust dinnou, nu am cedat pofeti si am coborat spre abdomen unde am continuat sa o sarut in spirala. ma privea cu pofta, astepta restul astepta sa cedez poftelor, ma urc usor pe ea si o sarut, un sarut lung, un sarut plin de pasiune si de pofta, apoi ii sarut sanii, plimbandu-mi limba in jurul sfarcurilor si muscand uros cu buzele sanii ei excitati, unghile ei deja pantrunsesera prin primul strat de piele de pe spatele meu.
cobor spre subtioara picioarelor ei si incep sa o sarut incepe sa stranga cearceaful cu pofta de parca si-ar fi dorit sa il sfasie, incet incep sa urc cu saruturile spre al sau clitoris, ma apuca de par incercand sa ma traga inapoi sus, jocul incepe si mainile i se inmoaielasandu-se purtata de placere, deodata abdomenul i se arcueste si incepe sa ma stranga de maini, cateva minunte mai tarziu relaxare totala.
ma ridic pe pat la nivelul ei si o sarut usor pe frunte, ea cu ochii intredeschisi se uita la mine si incepe usor sa ma sarute pe gat, cautand cu mana membrul meu erect, incepe sa il maseze, apoi coboara sartandu-ma pe trup pana la el. eram in extaz...
o privesc, era o fiinta atat de gratioasa, roscata tunsa scurt, ochii negrii, si pielea-i precum spuma laptelui. corpul i se prelungea in pat precum cursul lin a unui izvor de munte primavara.
o sarut, ma imbratiseaza si ma musca de lobul urechii usor, o privesc in ochi. ochii ii sraluceau precum doua pietre de onix, era fericita.
o sarut pe gat, corpul i se arcuieste usor, incep sa urc cu acel sarut spre urechea sa, isi infige unghile in spatele meu, o musc usor de lob si apoi cobor pe gatincet si ma indrept spre pieptul ei, imi zabeste, stia c o asteapta, ma trage si ma saruta cu foc, incep sa o sarut usor pe piept, ma zgaria usor cu ale sale unghii pe spate, stia ca iubesc asta, cobor cu saruturile printre sanii ei ce imi samanau cu mere apetisante, desi vroiam sa le gust dinnou, nu am cedat pofeti si am coborat spre abdomen unde am continuat sa o sarut in spirala. ma privea cu pofta, astepta restul astepta sa cedez poftelor, ma urc usor pe ea si o sarut, un sarut lung, un sarut plin de pasiune si de pofta, apoi ii sarut sanii, plimbandu-mi limba in jurul sfarcurilor si muscand uros cu buzele sanii ei excitati, unghile ei deja pantrunsesera prin primul strat de piele de pe spatele meu.
cobor spre subtioara picioarelor ei si incep sa o sarut incepe sa stranga cearceaful cu pofta de parca si-ar fi dorit sa il sfasie, incet incep sa urc cu saruturile spre al sau clitoris, ma apuca de par incercand sa ma traga inapoi sus, jocul incepe si mainile i se inmoaielasandu-se purtata de placere, deodata abdomenul i se arcueste si incepe sa ma stranga de maini, cateva minunte mai tarziu relaxare totala.
ma ridic pe pat la nivelul ei si o sarut usor pe frunte, ea cu ochii intredeschisi se uita la mine si incepe usor sa ma sarute pe gat, cautand cu mana membrul meu erect, incepe sa il maseze, apoi coboara sartandu-ma pe trup pana la el. eram in extaz...
duminică, 18 ianuarie 2009
reve
un vis, un vis de argint,isi ploua lacrimi peste ale mele amintiri, copil pur, te-ai murdarit, ai ajuns om, urat, impur, rau , murdar , dar in continuare incerci sa radiezi, sa arati ca esti mai bun, ca poti fi altfel, nu te integ. d c faci asta? d c nu poti fi si tu ca si ceilati? d c trebuie ca tu sa arati ca omul poate fi schimbat? accepta murdaria! nu te mai chinui, oricum mizeria o sa te inghita, nu te mai zbate in zadar. atunci cand vezi ca vei fi inghitit de mizerie, va fi mult mai rau decat daca ai sa o accepti acum.
fi om, fi ordinar.
acestea sunt cuvinte, ce razbdat in minte, dar e atat de greu sa cedez lor. deoarece inca exista speranta, inca sper sa mai pot atinge puritatea si sa elimin toata mizeria, c am acumulat-o in mine.
da este o munca de sisif, dar merita sa incerci.
daca mi-as pierde speranta, as deveni ordinar, murdar, un om ce s-a vandut materialului, un om fara suflet, un om ca oricare altul.
"Scopul scuza mijloacele" desi este un lucru bun scopul, mijloacele ma uratesc din c in c mai rau, ma murdaresc, ma fac sa ma zbat si sa urlu de durere, mizeria se acumuleaza din ce in c mai mult, in al meu suflet si vad ca ma indrept spre finalul visului.
in curand am sa fiu ca voi
joi, 15 ianuarie 2009
sex mental
incep prin clasicul: "ma fute o leneee".
azi noapte vobream despre nimicul absolut, dar dupa cum ziceam si acolo, este ceva utopic. astazi voi incerca sa vorbesc despre nimicul imperfect, pe care il practicam cu totii.
nimicul imperfect, este starea de sex mental in care omenii, isi fac tot felu de promisiuni de genul: "azi am sa ma schimb", pe dracu, lenea este atat de mare, ca sa reusim sa realizam ceva si sa suportam consecintele realizarilor noastre, incat ne intoarce la acea fiinta murdara si josnica de la care am plecat, incercam sa schimbam ceva la noi pentru ca nu suntem multumiti de noi, dar hai sa fim seriosi e mai fain si mai comod sa ne mintim singuri decat sa facem ceva cu adevarat pentru viata noastra.
adica eu spre exemplu imi place ceva, e fain, e frumos, as vrea acel ceva, nu este perfectul dorit, dar noh e bun, indiferent, de oricate ori m-as mintii ca o sa ma schimb si o sa plec intr-o sfanta cruciada in cautarea absolutului, nu am sa o fac, pentru ca sunt om si ma pot multumii si cu ma putin, un alt lucru cu care ma mint e faptul ca eu cu toata finta mea cred ca totul se poate schimba oricine si orice poate devenii: mai bun, mai curat si mai frumos, "Zadarnic, mortul n-a mai inviat" asa ca si eu m-am inscris in grupul ce venereaza conceptul:" ma fute o leneee".
asa ca: copii va doresc o viata cant mai prospera cu mult curaj si vointa de a realiza ceva cu adevarat, nu doresc nimanui sa ajunga in mizeria umana in care ne aflam majoritatea oamenilor,
incercati sa va schimbati indiferent de consecinte daca chiar simtiti ca acea shimbare va va face sa fiti mai buni, mai curati, mai frumosi.
azi noapte vobream despre nimicul absolut, dar dupa cum ziceam si acolo, este ceva utopic. astazi voi incerca sa vorbesc despre nimicul imperfect, pe care il practicam cu totii.
nimicul imperfect, este starea de sex mental in care omenii, isi fac tot felu de promisiuni de genul: "azi am sa ma schimb", pe dracu, lenea este atat de mare, ca sa reusim sa realizam ceva si sa suportam consecintele realizarilor noastre, incat ne intoarce la acea fiinta murdara si josnica de la care am plecat, incercam sa schimbam ceva la noi pentru ca nu suntem multumiti de noi, dar hai sa fim seriosi e mai fain si mai comod sa ne mintim singuri decat sa facem ceva cu adevarat pentru viata noastra.
adica eu spre exemplu imi place ceva, e fain, e frumos, as vrea acel ceva, nu este perfectul dorit, dar noh e bun, indiferent, de oricate ori m-as mintii ca o sa ma schimb si o sa plec intr-o sfanta cruciada in cautarea absolutului, nu am sa o fac, pentru ca sunt om si ma pot multumii si cu ma putin, un alt lucru cu care ma mint e faptul ca eu cu toata finta mea cred ca totul se poate schimba oricine si orice poate devenii: mai bun, mai curat si mai frumos, "Zadarnic, mortul n-a mai inviat" asa ca si eu m-am inscris in grupul ce venereaza conceptul:" ma fute o leneee".
asa ca: copii va doresc o viata cant mai prospera cu mult curaj si vointa de a realiza ceva cu adevarat, nu doresc nimanui sa ajunga in mizeria umana in care ne aflam majoritatea oamenilor,
incercati sa va schimbati indiferent de consecinte daca chiar simtiti ca acea shimbare va va face sa fiti mai buni, mai curati, mai frumosi.
nimic
astazi vreau sa vorbesc despre nimic. nimicul este cea mai mare realizare umana. cu totii ne-am dori sa facem nimic dar nimeni nu reuseste, nimicul este cea mai minunata actiune pe care am putea sa o facem, in acest mod am putea salva omenirea.
daca ar fi indeajuns de multi oameni care ar realiza nimicul absolut, ar fi pace universala, lumea nu ar mai trebui sa isi face probleme ca ne indreptam spre suprapopulara planetei, ar disparea efectul de sera, poluarea, ar fi o adevarata utopie si pe deasupra acei cativa oameni care chiar ar face ceva ar simti ca: " da domne chiar am reusit si eu sa fac ceva in aceasta viata" dar s-ar insela amarnic, pentru ca ceilalti ar atinge un absolut, ar atinge marele nimic.
acum un minut m-a sunat un prieten sa ies in oras, i-am impartasit aceasta idee de blog, mi-a sugerat sa ma inspir din viata lui, dar el precum multi altii, care or sa citesca acest blog inteleg gresit conceptul de nimic. aici vorbim de nimicul absolut, care cenzureaza pana si simplul act al mimarii gandirii pentru ca, sa fim seriosi, de cele mai multe ori nici macar nu ne apropriem prin actiunile si gandurile noastre de magnificul act al gandirii, doar mimam ca "noh e fain".
in concluzie, daca prin absurd ar fi una, nimicul poate salva vieti, asa ca eu va urez noapte buna si sa aveti parte de mult nimic imperfect in viata.
daca ar fi indeajuns de multi oameni care ar realiza nimicul absolut, ar fi pace universala, lumea nu ar mai trebui sa isi face probleme ca ne indreptam spre suprapopulara planetei, ar disparea efectul de sera, poluarea, ar fi o adevarata utopie si pe deasupra acei cativa oameni care chiar ar face ceva ar simti ca: " da domne chiar am reusit si eu sa fac ceva in aceasta viata" dar s-ar insela amarnic, pentru ca ceilalti ar atinge un absolut, ar atinge marele nimic.
acum un minut m-a sunat un prieten sa ies in oras, i-am impartasit aceasta idee de blog, mi-a sugerat sa ma inspir din viata lui, dar el precum multi altii, care or sa citesca acest blog inteleg gresit conceptul de nimic. aici vorbim de nimicul absolut, care cenzureaza pana si simplul act al mimarii gandirii pentru ca, sa fim seriosi, de cele mai multe ori nici macar nu ne apropriem prin actiunile si gandurile noastre de magnificul act al gandirii, doar mimam ca "noh e fain".
in concluzie, daca prin absurd ar fi una, nimicul poate salva vieti, asa ca eu va urez noapte buna si sa aveti parte de mult nimic imperfect in viata.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
